Ziua Drapelului Republicii Moldova

Drapelul Republicii Moldova

Pe data de 27 aprilie sărbătorim Ziua Drapelului de Stat al Republicii Moldova, una dintre cele mai importante sărbători naționale din țara noastră. Această sărbătoare este marcată începând cu anul 2010, anual, la data de 27 aprilie. Pentru orice stat, drapelul este unul dintre principalele simboluri, alături de stemă și imn. Drapelul nu este doar o simplă bucată de material textil, colorată în diferite culori, ce semnifică apartenența la un anumit stat. Drapelul reprezintă sufletul națiunii, istoria și mentalitatea ei. Drapelul este arborat pe instituțiile de stat, folosit la manifestari patriotice, în fața drapelului militarii noștri depun jurământul de credință Patriei, drapelul este purtat cu mândrie de sportivii noștri la diferite concursuri și olimpiade, drapelul ne provoacă cele mai calde sentimente când îl vedem, chiar dacă suntem departe de Patrie. Drapelul Republicii Moldova a fost adoptat în condițiile renașterii naționale al poporului nostru și luptei noastre pentru dobândirea independenței de stat.

Către sfârșitul anilor 80’, țara noastră era tot mai aproape de dobândirea independenței. Sistemul sovietic era în stare de disoluție, iar mișcarea pentru eliberare națională era tot mai puternică. În aceste condiții a apărut problema adoptării drapelului pentru noul stat. Drapelul și stema RSSM în general copiau stema URSS, ca și stemele celorlalte republici unionale. Aceste steme erau bazate mai mult pe valorile materiale decât pe valorile spirituale, la elaborarea lor nu s-a ținut cont de caracterul național și istoria poporului Moldovei. Astfel stema și drapelul RSSM nu puteau fi folosite ca simboluri moldovenești. La mitinguri și mari adunări naționale se foloseau simboluri tradiționale moldovenești, tricolorul și diferite variante a stemei medievale moldovenești, însă statul nu avea propriile simboluri distincte. La 19 octombrie 1989, Prezidiul Sovietului Suprem a creat o Comisie specială „pentru studierea simbolicii naţional-statale”, care şi-a expus, la 28 februarie1990, opinia într-un raport, ce prevedea organizarea unui concurs pentru noile simboluri ale R.S.S.M. La 20 mai 1989, Frontul Popular din Moldova, adoptă Rezoluția nr. 3 a Congresului I de constituire a FPM „Cu privire la însemnele naționale”. În ea se menționează: „Culorile naționale ale moldovenilor au fost până la 1940, albastrul, galbenul, roșul, cu excepția perioadelor când o parte sau alta a teritoriului țării își pierdea independența și intra în componența altor state”. Pe 13 ianuarie și 24 ianuarie 1990 au avut loc ședințele Comisiei Prezidiului Sovietului Suprem al RSSM, în cadrul cărora au fost ascultate comunicările a trei grupuri de lucru în domeniul cercetării simbolicii. Participanții la discuție „au împărtășit părerea unanimă a grupurilor de lucru că întoarcerea tricolorului, simbolicii lui într-o perioadă de renovare revoluționară a societății noastre vine din perpetuitatea conștiinței, spiritualității neamului nostru și acceptarea, recunoașterea lui nu ar fi decât un act de echitate istorică…”. La Prima Sesiune a Sovietului Suprem al R.S.S.M din 27 aprilie 1990 s-a legiferat oficial Drapelul tricolor cu stema amplasată în centrul fâșiei galbene.

Conform Constituției Republicii Moldova, Drapelul de Stat reprezintă o pânză dreptunghiulară, cu proporţia dintre înălţimea şi lungimea pânzei de 1:2, tripartită vertical egal, începând de la lance în culorile albastru, galben şi roşu, şi având în mijlocul câmpului galben imaginea Stemei de Stat a Republicii Moldova, a cărei lăţime constituie 1/5 din lungimea drapelului.

Deputatul Gheorghe Ghimpu a fost acel care a arborat pentru prima dată, la 27 aprilie 1990, Tricolorul de Stat pe cupola Parlamentului Republicii Moldova. Însă stema urma să fie aprobată ulterior.

Astfel, până la 3 noiembrie 1990, Republica Moldova nu avea stemă, iar drapelul era tricolor fără stemă. În primăvara anului 1990, Sovietul Suprem al RSSM a anunțat un concurs pentru crearea unei noi steme de stat în locul stemei RSSM. La 12 mai 1990 a fost numit juriu al concursului, care a inclus 13 deputați, inclusiv Mircea Snegur (președintele), Ion Borșevici, Nicolae Dabija, Mihai Cotorobai și alții. Au fost prezentate 130 de lucrări, executate de o sută de artiști (unii au prezentat mai multe variante). Elaborarea stemei era un proces destul de anevoios fiindcă în Republica Moldova nu erau suficienți specialiști în domeniul heraldicii, iar artiștii plastici, în majoritate, nu cunoșteau destul de bine istoria heraldicii moldovenești.

În aprilie 1990 în fața parlamentului au fost prezentate două variante de stemă: cea a maestrului Gheorghe Vrabie şi cea a echipei conduse de Simion Odainic, din care mai faceau parte Alexandru Colâbneac, istoricii Vlad Mischevca şi Ion Negrei.

Varianta lui Gheorghe Vrabie prezenta un tablou ce includea: Capul de bour, însoţit de semilună, roza cu şapte petale, stea cu opt colţuri, sabie şi buzdugan, coroană, toate amplasate într-un scut, care era în pieptul unei păsări. Aceasta, la rândul, ei avea pe aripi simbolurile soarelui şi lunii, fiind încadrată într-un alt scut. În aceasă variantă a stemei erau trei inscripții: RSSM, Moldova, Virtus Moldaviae rediviva, Dacia romana.Varianta stemei elaborată de grupul lui Semion Odainic includea: capul de bour cu o stea între coarne, flancat de un soare şi semilună (toate de aur) într-un scut tăiat: roşu-albastru. Scutul era susţinut de o coroană din stejar şi o coroană din trei spice de grâu.

După cum vedem, aceste variante ale stemei (precum și majoritatea celorlalte) se bazau pe stema Țării Moldovei care întodeauna avea următoarele elemente principale: capul de bour, privit frontal, simbolizând puterea, cu soarele, simbolizând luminăția bunei domnii, plasat între coarnele bourului, cu un trandafir heraldic în stânga simbolizând credința, și în dreapta luna, în faza de crai-nou simbolizând renașterea. Aceste elemnte întodeauna erau prezente pe stemele moldovenești, indiferent de anumite schimbări care se produceau în heraldica moldovenească. După cum observăm, stema Republicii Democratice Moldovenești, care a existat în anii 1917-1918, la fel și-a păstrat aceste elemete definitorii.

Elementele de bază a stemelor moldovenești (scutul, capul de bour,semiluna și soarele)  provin din Legenda Descălecatului Moldovei. În „Letopisețul Țării Moldovei”, Grigore Ureche scria: „îmblînd păstorii de la Ardeal, ce să cheamă Maramoroş… au dat de o heară ce să cheamă buor şi după multă goană ce au gonit-o prin munţi cu dulăi, o au scos la şesul apei Moldovei. Acolea hiindu şi hiara obosită, au ucis-o la locul unde se cheamă acum Buoreni… Şi hierul ţarii sau pecetea cap de buor să însemnează”.

Dar să ne întoarcem la stema Republicii Moldova. Atât varianta lui Gheorghe Vrabie, cât și cea a echipei conduse de S. Odainic au fost respinse.

Până în cele din urmă au fost selectate două variante a stemei, cea a maestrului Gheorghe Vrabie și varianta pictorului Andrei Mudrea. Varianta stemei propusă de Andrei Mudrea era elaborată în comun cu istoricii Vlad Mischevca şi Ion Negrei și reprezenta un scut tăiat: roşu şi albastru, încărcat cu capul bourului, cu steaua cu opt colţuri între coarne şi însoţit de soarele cu semiluna. Scutul era susţinut de doi dragoni dacici înaripaţi. Proiectul lui Gheorghe Vrabie a suferit multe schimbări, varianta finală deja nefiind atât de încărcată cu simboluri stilizate. În general stema a devenit mai laconică, iar elementele ei mai bine definite.Toate acestea au fost posibile datorită ajutorului oferit lui Gheorghe Vrabie de către Maria Dogaru, doctor în istorie, vicepreşedintele Comisiei naţionale de heraldică, genealogie şi sigilografie din România. Astfel talentul artistic al maestrului Gheorghe Vrabie s-a îmbinat cu cunoștințele istorice și heraldice al Mariei Dogaru.

La 3 noiembrie 1990 parlamentul a votat proiectul Vrabie – Dogaru în calitate de noua Stemă a R.S.S.M. Cu cu 243 pro, 2 împotrivă 2 şi 8 abţineri.Adoptarea stemei a trezit dicuții aprinse în parlament cu participarea diferitor forțe politice.Unii deputați au acuzat proectul lui Georghe Vrabie de asemanare excesivă cu stema Romaniei,dar stema a fost votată și ulterior acceptată de catre societate.

Conform Constituției Republicii Moldova, Stema de Stat reprezintă un scut tăiat pe orizontală având în partea superioară cromatică roşie, în cea inferioară – albastră, încărcat cu capul de bour având între coarne o stea cu opt raze. Capul de bour este flancat în dreapta de o roză cu cinci petale, iar în stânga de o semilună conturnată. Toate elementele reprezentate în scut sunt de aur (galbene). Scutul este plasat pe pieptul unei acvile naturale purtând în cioc o cruce de aur (acvila cruciată) şi ţinând în gheara dreaptă o ramură verde de măslin, iar în cea stângă un sceptru de aur.

Totodată Gheorghe Vrabie mai este autor al stemei și drapelului municipiului Chișinău și  al valutei naționale, fiind supranumit „Tatăl leului moldovenesc”. În elaborarea stemei Gheorghe Vrabie s-a bazat pe stema Chișinăului interbelic, care a fost doar perfecționată puțin și se folosește din 1991. Drapelul Chișinăului a fost elaborat de cuplul de pictori Gheorghe Vrabie şi Eudochia Cojocaru-Vrabie şi aprobat de Primăria municipiului în şedinţa din 11 iunie 1998, iar de către Comisia Naţională de Heraldică în şedinţa din 28 septembrie 1998.

Drapelul repre­zintă o pânză dreptunghiulară albă (lm x 2m), având la mijloc un brâu galben (auriu) cu torsadă alcătuită din trei fire, peste care broșează, în centrul pânzei, stema municipiului. Flamura albă a drapelului simbolizează spațiul „cetății”, iar brâul cu torsadă, element îm­prumutat din ornamentica monumentelor de arhitectură – timpul în care evoluează și se dezvoltă „cetatea”: prezent, trecut și viitor, precum și Trinitatea.

Drapelul R. Moldova

Maestrul Gheorghe Vrabie a decedat la data de 31 martie 2016 în Chișinău. Activitatea lui a fost apreciată prin Ordinul Republicii cu care a fost decorat în 2010, dar și prin recunoștința poporului Republicii Moldova, simbolul căruia a devenit lucrarea lui Gheorghe Vrabie.

 Steagul civil al principatului Moldovei
Drapelul mare al Moldovei
 Proiectul stemei elaborat de grupul lui Semion Odainic
 Stema Republicii Democratice Moldovenești
Proiectul lui Andrei Mudrea
Drapelul municipiului Chișinău

Andrei Verebcean, Secția „Memoria Chișinăului”

Bibliografie:

Dr. Vlad Mischevca: „Tricolorul naţional. Introducere în simbolistica vexilologică”, revista Akademos.

limbaromana.md/index.php?go=articole&n=2549 – accesat la data de 27. 04. 2021;

ipn.md/index.php/ro/stiri-locale/33081 – accesat la data de 27. 04. 2021;

presedinte.md/rom/simbolurile-statului – accesat la data de 27. 04. 2021;

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s