În ajunul Sfântului Vasile (stil vechi), la 13 ianuarie 2018, poeta, ziarista, prozatoarea Elena Tamazlâcaru împlinește o vârstă onorabilă.
Aniversări 2018
Atunci când arheologii viitorului vor căuta urme ale actualei culturi, vor găsi, cu siguranță, în masivele literare și publicistice, materiale cu certă valoare semnate de Elena Tamazlâcaru. Le vor regăsi ușor pentru că autoarea nu le-a creat pentru umplutură, pentru bif, ci pentru a valorifica istoria și prezentul, proces trecut prin inima și sufletul ei, or acestea, cizelate de inimă și suflet, sunt durabile, ies peste timp în față…
Articolele, recenziile, eseurile, scenariile, emisiunile, versurile Elenei reprezintă „semințe” pe care, conștient, le planta (publica) în diferite publicații culturale, exact așa cum face țăranul care seamănă și își cultivă ogorul pentru a obține o recoltă bogată…
Lidia KULIKOVSKI, dr. conf. univ.
S-a nascut la 13 ianuarie 1953, Ţaul, Donduşeni (judeţul istoric Soroca), în familia ţăranilor Xenia (Axenia, născută Grama) şi Pavel Tamazlâcaru.
Absolventă a şcolii medii din satul de baştină (opt clase), urmează Şcola Pedagogică din Lipcani, Briceni (1969-1972).
Licenţiată a Facultăţii de Jurnalistică, Universitatea de Stat din Moldova, secţia de zi (1983-1988).
Debutează în poezie cu florilegiul Jurnalul Veronicăi… în volumul colectiv Dintre sute de catarge ’90, Editura Literatura Artistică, Chişinău, 1990, şi în publicistică cu interviul-eseu Talent îngemănat cu muncă, (despre Leons Briedis, poet şi traducător leton: din română în letonă şi din alte limbi romanice) în volumul Salcâmi în floare, Editura Cartea Moldovenească, 1987.
Debut la TV Naţională cu programul Vatra (pe post, 8 aprilie 1989).
A activat în calitate de:
– învăţătoare la clasele primare în Şcoala Medie Zârneşti, Cahul (1972-1977);
– funcţionar la Tehnicumul Agricol din Ţaul, Donduşeni (1977-1980);
– traducătoare la ziarul raional Tribuna (1980-1983);
– redactor-prezentator, realizator de emisiuni săptămânale şi lunare la TV Naţională, Redacţia Emisiuni Muzicale (1988-2004), consacrate tradiţiei meşteşugului popular românesc din Basarabia. În echipă cu Tudor Chiriac şi Elena Moşanu, realizează un serial de emisiuni televizate de estetică muzicală cu genericul Sanctuarul Cheii Sol.
Între anii 1993 şi 2004, în componenţa echipei Elena Tamazlâcaru – Valentin Budilevschi – Elena Moşanu, precum şi cu alţi regizori: Antonina Cotun, Tudor Ţurcanu, Victor Sărătură etc., realizează serialul de emisiuni corale cu o tematică diversă – intitulate Medalion Coral, Cântă Capela Moldova ş.a. Prefaţează volumul de colinde inedite al folcloristului şi muzicologului Andrei Tamazlâcaru Răsărit-a, semănat-a (Chişinău, 1994) cu eseul Colindele coboară peste Ţară (text preluat din emisiunea de Crăciun, anul ’90, a TV Naţionale, realizată împreună cu Capela Academică Moldova – regizor TV Elena Moşanu).
Concomitent, a colaborat la Radio Naţional, la Antena C în cadrul diverselor programe literare, culturale şi de liberă exprimare, la săptămânalul Literatura şi Arta, în calitate de autoare, cu reportaje, recenzii, interviuri, poezii, eseuri, publicând, sporadic, şi la alte reviste şi ziare din Basarabia.
– bibliotecar la Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”, Filiala „Alba Iulia” (2004 – prezent).
A iniţiat şi moderează diverse programe literar-culturale: Cenaclul Onomastici Literare, Clubul de dezbateri literare Mercuţio, lansări şi prezentări de publicaţii, medalioane literare, întâlniri cu scriitori, spectacole literar-artistice în scopul valorificării şi promovării tezaurului literar şi adevărului despre istoria şi cultura naţională.
– corespondent la săptămânalul Literatura şi arta (2006 – prezent);
Fire creativă, Elena Tamazlâcaru a activat, între anii 1977 şi 1983, ca animatoare a vieţii culturale din satul natal şi, mai târziu, a celei din republică: face parte din colectivul Teatrului Dramatic de Amatori Vatra (regizor – Lucia Petic-Filipaş), membră a echipei TVC, a Teatrului de Revistă Televizat pentru Tineret (TVC: Tineri, Veseli, Curajoşi, căpitan, regretatul Victor Găină), din Ţaul, Donduşeni. Ambele colective laureate la concursurile republicane de specialitate. A iniţiat Cenaclul Literar Fir de busuioc de pe lângă Biblioteca Colegiului Agricol din Ţaul, Donduşeni.
Alături de poetul Grigore Vieru, prefaţează albumul de eseuri şi grafică a pictorului-iconar Leonid Popescu, intitulat Din mărturiile timpului (2000). Iar în albumul comemorativ colectiv Ion şi Doina, Doina şi Ion (1993) publică scenariul emisiunii TV Cu numele tău (realizat în colaborare cu muzicologul şi compozitorul Tudor Chiriac, regizor TV Elena Moşanu), pusă pe post la 40 de zile de la tragicul eveniment.
În 1999 îi apare la Bucureşti placheta de versuri Cetatea frunzei, iar în 2005 – cartea de versuri pentru copii Cântecel pentru Săndel. Și tot în 2005, în calitate de alcătuitor, scoate de sub tipar volumul de eseistică scriitoricească Vertical într-o lume agitată. Eugen Simion şi Basarabia (în colaborare cu acad. Mihai Cimpoi). În antologia lirică Tu eşti taina (2005) este prezentă cu ciclul de versuri Trandafirul chinezesc. În 2012 apare la Bucureşti volumul 101 poeme în Colecţia IDEAL, Ed. Biodova, editor Vasile Căpăţână şi o plachetă de poezii şi desene de colorat pentru copii Globuleţe colorate, pictor Aurelia Chicu.
Preocupată de cercetări ştiinţifico-literare, elaborează teza de doctorat la tema Poezia românească din Basarabia. Nicolae Dabija şi generaţia sa, conducător ştiinţific acad. Eugen Simion, Academia Română, ajunsă la etapa susţinerii.
Activitatea Elenei Tamazlâcaru a fost şi este apreciată la justa valoare de intelectualitatea basarabeană încă de pe băncile şcolii. În 1967 devine laureată a Concursului Republican Şcolar de Creaţie a Elevilor, locul III, pentru proză; în perioada 1977-1983 este laureată a mai multor ediţii ale Concursurilor Republicane de Activitate artistică de amatori, Secţiunea Teatru şi Coruri (locul I pentru roluri secundare – Gafiţa în spectacolul Casa Mare de Ion Druţă); în anii 1980-1983 – laureată a Concursului Televizat TVC. În 1984 balada Mioriţa o face laureată a Concursului Studenţesc din fosta URSS. În perioada 1992-2000 este laureată a mai multor ediţii ale Concursului Antena de Aur a Televiziunii Naţionale pentru emisiuni din ciclul Sanctuarul Cheii Sol; laureată a săptămânalului Literatura şi arta (1996-2005); laureată a Concursului Internaţional de Film Poteraşul de Aur, secţiunea Documentar (premiul special al juriului pentru regie – regizorul TV Pavel Vartic, filmul Minunea de la Prut, despre etnograful, regretata Galina Gima-Popovici de la Slătioara-Vâlcea, România) şi a Festivalului-Concurs de film documentar Etno-Eco-Film, Chişinău, 1998.
Distinsă cu Diploma de Excelenţă a Primăriei municipiului Alba Iulia, 2008; Cavaler al Ordinului Gloria Muncii, 2010; deţine Medalia spirituală Zamolxis – zeul suprem al traco-geto-dacilor şi Trofeul Clubului UNESCO în 2013.
Este membră a Forului Democrat al Românilor din Moldova (din 2006), membră a Uniunii Scriitorilor din Moldova (din 2009). Prezentă în Dicţionartul scriitorilor români din Basarabia. 1812 -2010 (2010); Calendarul Naţional 2013.
Are un fiu, Sorin, licenţiat în istorie, Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, căsătorit cu talentata pianistă, profesoară de pian, Carolina, soţie şi mamă deosebită, familie în care cresc doi copii minunaţi – Alexandru şi Laurenţiu.
Elena Tamazlâcaru este pasionată de vestimentaţia modernă tricotată, croşetată (moştenire de la mama, care a avut cultul lucrului manual, tradiţional), de fotografia artistică (moştenire de la tata) şi documentară, de literatură, de televiziune, de creaţia populară, de pictură şi desen (respectate în familie).
Am cunoscut-o mai aproape pe dna Elena Tamazlâcaru în anii 2012-2013, în timpul elaborării Biobibliografiei Elena Tamazlâcaru. Întrucât am fost confirmată ca redactor bibliografic al acestei lucrări, în timpul redactării am avut nevoie de unele precizări și completări atât la sistematizarea materialului, cât și la alcătuirea adnotărilor la articolele scrise de autoare. Întrucât, dna Elena Tamazlâcaru a participat la elaborarea acestei biobibliografii, a fost rugată să ne ajute. S-a implicat cu plăcere și mare pasiune. Pe parcursul conlucrării noastre, am descoperit-o pe dna Tamazlâcaru ca persoană plăcută, inteligentă, împătimită de frumos și interesată de tot ce este nou. La finalul colaborării noastre, Dna Elena a mărturisit, că în pofida faptului că meseria de bibliograf este delicată și meticuloasă, totuși a îndrăgit-o până la urmă.
Stimată Doamnă Elena Tamazlâcaru, îmi face o deosebită plăcere să vă adresez cele mai calde felicitări cu ocazia aniversării zilei Dumneavoastră de naștere, urându-vă multă sănătate, inspirație în creație, viață lungă, realizări și împliniri frumoase!
La Multi, Mulți Ani!
Pentru a cunoaște mai amănunțit activitatea Elenei Tamazlâcaru în calitate de ziarist, eseist, poet, prozator, prezentator, autor şi redactor de emisiuni TV, vă îndemnăm să studiați Biobibliografia Elena Tamazlâcaru, elaborată de Filiala „Alba Iulia”, BM „B.P. Hasdeu”, pe care o puteți găsi la Departamentul „Memoria Chișinăului”, cât și la toate filialele Bibliotecii Municipale.
Referințe bibliografice:
Elena Tamazlâcaru: Biobibliogr. Filiala „Albai Iulia”, BM „B.P. Hasdeu”; Alcăt.: Elena Căldare, Elena Tamazlâcaru. Chișinău: Grafema Libris, 2013. 188 p. ISSN 978-9975-52-147-5.
Claudia Tricolici, Departamentul „Memoria Chișinăului”
Chișinău, orașul meu 